Sari la conținut

Prințul Wilhelm, Duce de Södermanland

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Prințul Wilhelm
Duce de Södermanland
Date personale
Nume la naștereCarl Wilhelm Ludvig
Născut17 iunie 1884(1884-06-17)
Palatul Tullgarn, Trosa, Suedia
Decedat (80 de ani)
Castelul Stenhammer, Suedia
ÎnmormântatFlens södra kyrkogård[*][[Flens södra kyrkogård |​]][1] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
PărințiGustaf al V-lea al Suediei
Victoria de Baden
Frați și suroriGustaf al VI-lea Adolf al Suediei
Prințul Erik, Duce de Västmanland Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMarea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei
CopiiPrințul Lennart, Duce de Småland
Cetățenie Suedia[2] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
regizor de film
scenarist[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba suedeză[3] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce
Familie nobiliarăCasa de Bernadotte

Prințul Wilhelm al Suediei și Norvegiei, Carl Wilhelm Ludvig (17 iunie 1884 - 5 iunie 1965), Duce de Södermanland, a fost al doilea fiu al regelui Gustav al V-lea al Suediei și a reginei Victoria de Baden.

Prințul Wilhelm al Suediei și Marea Ducesă Maria Pavlovna, 1910.

Wilhelm s-a născut la Palatul Tullgarn Palace și a fost al doilea fiu al regelui Gustaf al V-lea al Suediei și a reginei Victoria de Baden. La 3 mai 1908, la Țarskoe Selo, Wilhelm s-a căsătorit cu Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei, fiica Marelui Duce Paul Alexandrovici al Rusiei și a primei lui soții, Prințesa Alexandra a Greciei. Mireasa era verișoară cu Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei și cu Prințul Filip, Duce de Edinburgh. Cuplul a avut un singur fiu: Prințul Lennart, Duce de Småland și mai târziu Contele de Wisborg (1909–2004).

Mariajul a fost unul nefericit. Fiul lor, Lennart, a scris mai târziu în autobiografia sa relevând anumite detalii din familia regală suedeză. Autobiografia spune că Maria, la fel ca și mătușa ei ducesa de Saxa-Coburg și Gotha, a simțit că s-a căsătorit sub rangul ei și acest lucru a cauzat probleme în cuplu.

În ultimii ani, ea ar fi spuns oamenilor că soțul ei era homosexual, sau cel puțin inadecvat sexual. Sugestia homosexualității a fost, probabil, o minciună rău intenționată, deoarece Wilhelm a avut mai târziu o relație de-a lungul vieții cu o altă femeie. Divorțul a fost acordat în 1914 iar Maria s-a întors în Rusia.

Wilhelm a avut o relație cu Jeanne de Tramcourt, relație care a durat din 1914 până la moartea Jeannei în 1952. Ei au trăit împreună peste 30 de ani la moșia Stenhammar, în apropiere de Flen. La 2 ianuarie 1952 ea a murit într-un accident de mașină în timpul unei furtuni de zăpadă, în apropiere de Stjärnhov în Södermanland, când erau în drum spre Stenhammar, după ce l-au vizitat pe fiul lui Wilhelm, Lennart. Wilhelm conducea atunci când accidentul a avut loc. Se spune că după această tragedie el nu și-a revenit.

Wilhelm a fost un fotograf bun și autorul mai multor cărți scrise în limba suedeză, sub pseudonimul Prins Wilhelm.[4][5] În conformitate cu protocolul cerut de drepturile de autor în democrațiile moderne, Wilhelm s-a ținut departe de politică. Unul dintre rarele sale incursiuni în sfera politică s-a întâmplat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după asasinarea dramaturgului danez și a pastorului luteran Kaj Munk, la 4 ianuarie 1944. S-a susținut, probabil în mod corect, că forțele germane de ocupație (în mod specific Gestapo-ul) au fost în spatele uciderii, iar ziarul de rezistență daneză De frie Danske a avut reacții acuzatoare. Wilhelm a fost unul dintre cei care au condamnat crima.[6]

Wilhelm a murit în somn, de atac cardiac, la Flen, cu doar 12 zile înainte să împlineascî 81 de ani.

Arbore genealogic

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Prins Wilhelm (în suedeză), kulturgravar.se[*][[kulturgravar.se |​]] 
  2. ^ (PDF) http://link.springer.com/content/pdf/10.1007/978-3-642-11672-8_32.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Amerika från estraden 1928
  5. ^ Känner du landet 1950
  6. ^ „KAJ MUNK IN MEMORIAM”. De frie Danske (în Danish). ianuarie 1944. p. 6. Accesat în . Nu er han borte. Myrdet af fire gangstere, en Forbrydelse uden lige. Hvor meningsløst: Ordet dør ikke, fordi man dræber Ordets Forkynder, Aanden knuses ikke af en Revolverkugle. Terror kan aldrig udslette Digterværk, saalidt som den formaar at undertrykke Ideer. Tankens Frihed overvinder selv den væreste Forbrydelse. Kaj Munk blev en Martyr for sit Frihedskrav, men hans skabende Kulturindsats skal leve med stigende Intensitet efter dette. Nordisk Litteratur har Landesorg